MOS CRACIUN SEAV ORASTIE

Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae (în engleză: Santa Claus) care și-a făcut apariția în secolul I. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie).

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice.

TRADITII ORASTIENE

Ultimele file ale calendarului se scutura un cate una.Se apropie Craciunul cu stralucirea, bucuria si vraja lui, sarbatoare tesuta in sufletele noastre cu fire de aur si argint.

E vremea colindelor ce coboara cerul pe pamant in zvon de clopotei printr-un miracol, incat ti-e teama ca aerul sa nu se sparga in cristale care sa se rostogoleasca precum rasul ingerilor.

LA MASA DE CRACIUN

coronita‑17708.jpg

Masa de Craciun

OBICEIURI LA MASA DE CRACIUN - la noi si la altii

In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat.

O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.

Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diacului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: " Rod in cucuruzi!". Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz - in amintirea lapidarii Sf. Stefan.

In Moldova se zice ca spre Craciun "se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra". Iar in ziua de Anul Nou se zice ca "e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita". Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavera cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna. In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic. "

De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate mancarurile de deasupra: grau, galuste etc. Iar apoi si doua placinte, una o dai intai argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa manance zici: "Cinati sanatos ca si noi cinam".

Mai aflam ca in jurul Cernautiului, "sub fata de masa se pune fan, si de toate semintele ca sa rodeasca, apoi le dau la vite, si mai ales la vaci, ca sa nu le poata nimene strica". In Mihalcea, in seara de ajun, "pun sub fata de masa coasa, ca sa fie toti sanatosi, iar sub picioare toporul; altii sed pe topor, ca sa fie sanatosi si tari peste an ca fierul. Sub masa pun cofa cu apa, sa le mearga bine la vite". Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi. Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau.

MASA DE CRACIUN IN ALTE TARI

Masa de Craciun in Cuba

Masa traditionala inseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra servita cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile numerose se reunesc si, intr-o groapa sapata in pamant si plina de carbuni acoperiti cu frunze de bananier, frig un porc intreg. Familiile (care in Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzica traditionala.

Masa de Craciun in Spania

In perioada Craciunului, pe mesele spaniolilor predomina produsele “de pamint”, cum ar fi sofranul, uleiul de masline sau otetul de Jerez. Majoritatea preparatelor traditionale sint pe baza de fructe uscate: migdale in supa, nuci si migdale in prajituri si seminte de pin in varza rosie. Fructele uscate sint o mostenire lasata de arabii care au locuit in multe regiuni ale Spaniei timp de opt secole. Acestia au marcat bucataria spaniola, aducind mai multe produse, cum ar fi orezul, portocalele si, in special, migdalele.
Varza rosie nu poate sa lipseasca din meniul de Craciun, pregatita foarte simplu: fiarta si aromata cu usturoi. In unele case, varza este aromata cu seminte de pin si stafide si stropita cu vin Riebera del Duero, pentru mai multa savoare si culoare.
Foarte multi spanioli gatesc peste de Craciun, lucru explicabil avind in vedere ca Spania este a doua tara consumatoare de peste din lume. Il prefera prajit, alaturi de cartofi si ceapa si decorat cu patrunjel si sofran. Pestele poate fi imbracat cu un sos de sherry si piper. In unele zone se adauga si usturoi taiat foarte fin, usor calit in ulei. Craciunul nu poate fi conceput de spanioli fara pregatirea unei prajituri traditionale, numita "touron", preparata din ciocolata, nuca de cocos, inghetata de praline, pasta de migdale. La sfirsit, se glazureaza cu ciocolata, in combinatia cu ulei de masline, in loc de unt, fructe uscate, nuci si migdale intregi.

In Finlanda

Familiile se reunesc pentru a petrece Craciunul, cea mai importanta sarbatoare a anului. Seara, in jurul orei 17.00, familiile pleaca la biserica pentru slujbe speciale in care se aprind lumanari la mormintele celor dragi.
Imaginea miilor de lumanari ce lumineaza noaptea este una pe care cu greu o poti uita.
In Ajunul Craciunului, copiii asteapta sosirea lui Mos Craciun care pune mereu aceeasi intrebare: “Sunt cumva copii cuminti aici?”. Raspunsul entuziasmat este, bineinteles, acelasi “Da”! Mosul are o desaga plina de cadouri, iar in timp ce “slujitorii” lui il ajuta sa le imparta, el povesteste celor mici despre calatoria grea pe care o face din Laponia. Luna decembrie este in Finlanda o luna a bucuriei, cind prietenii se aduna si servesc "glögi", o bautura fierbinte, cu vin indulcit si aromat.
Masa de Craciun este bogata in preparate de baza pe peste: somon usor sarat, lavaret crud sau hering in variate sosuri. Pestele inghetat are un gust asemanator cu al aspicului, iar icrele de somon, de peste alb si de cod sint asemanatoare caviarului. Nu trebuie uitat merluciul, peste care se macereaza in apa minerala si se serveste cu sos bechamel si cartofi. Se poate adauga unt topit si piper.
Alte mincaruri traditionale sint sunca si cirnatii, specialitate de baza in bucataria finlandeza. Se spune aici ca un om se satura doar atunci cind refuza un cirnat finlandez. Desertul de Craciun este pe baza de prune, cum ar fi "joulutorttu", o placinta cu gem, pufoasa, coapta la cuptor. Ziua de 24 Decembrie este o zi de relaxare in Finlanda: restaurantele sint inchise, transportul public este suspendat. Abia dupa Saint-Etienne (Sfintul Stefan) se reia activitatea.

Masa de Craciun in Grecia

Craciunul si Anul Nou in Grecia sint sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale. Bucatareasa nu uita niciodata sa insemne piinea de Craciun presind aluatul cu palma, inainte de a-l pune la copt, pentru a le arata copiilor ca Isus a binecuvintat piinea in aceasta zi sfinta. La sate, se face o piine speciala, cu forma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre fata cea mai mare. Sarbatorile de iarna din Grecia sint sobre. Mesele sint frugale. Micile brutarii lucreaza la maximum pentru a pregati placinte ovale pe care prietenii si vecinii si le daruiesc. Printre prajituri traditionale sint "Melomakaronas", insiropata cu miere, si "Kourabiedes", acoperita cu fulgi de zahar. De Anul Nou traditia cere sa se puna pe prajitura o moneda de aur sau de argint. In Smyrna, se imprima pe prajituri simbolul vulturului din Bizant.
La greci, nu exista traditia impodobirii bradului, deoarece, in Grecia, nu exista brazi. Locul lor este luat de creanga de maslin. In Madytos, o crenguta de maslin este fixata in mijlocul prajiturii de Craciun, care se asaza in centrul mesei. In jur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. Conform traditiei, una dintre persoane se ridica de la masa spunind: “Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Isus s-a nascut, toata lumea se bucura”. Prajitura si crenguta ramin in centrul mesei pina la Epifanie, cind poate fi taiata.

In SUA

nu exista un meniu standard pentru perioada Craciunului. Curcanul servit cu ocazia sarbatorii Thanksgiving, care are loc cu trei saptamini inainte de Craciun, este inlocuit cu carne de bou. Aperitivele sint reci, pregatite deseori din somon afumat, iar desertul variaza de la regiune la regiune si chiar de la casa la casa. Daca nu prea exista preparate traditionale, decoratiunile si aranjarea mesei sint specifice pentru aceasta perioada. Cel mai mult se folosesc formele de brazi si culorile rosu si verde. La Casa Alba se serveste “Prajitura prezidentiala”, preparata dupa o reteta veche, de peste doua secole (cu cirese, migdale, petale si sirop de trandafiri). Aceasta traditie a inceput in perioada lui Abraham Lincoln si este unica in lume.
In locuintele din Vestul Americii se pregateste, in aceasta perioada, traditionala bautura "Egg Nog", in vase mari de sticla. "Egg Nog" se prepara cu brandy, rom, oua, lapte si se serveste musafirilor in cescute de sticla, in semn de bun venit. In marile hoteluri, vasele cu Egg Nog se asaza pe o masa imbracata in alb, pe hol, linga bradul luminos.

Noua Zeelanda

Copacul ce este împodobit de Craciun se humeste “Pohntokawa”. Multe persoane în Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii engleze în ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura “Pavlova” - preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca.
Deoarece foarte multi oameni din emisfera nordica traiesc acum în Noua Zeelanda a devenit o obisnuinta sa se serbeze Craciunul de doua ori într-un an - o data pe 25 Decembrie si a doua oara în iulie, atunci când este mijlocul iernii.

In Suedia Craciunul e... Jul

In Suedia, cea mai importanta zi este ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita pentru Ajunul Craciunului - sunca, peste si fasole – aceasta este si prilejul cu care rudele isi fac daruri. Multi suedezi merg la biserica in dimineata zilei de Craciun. Craciunul se numeste la suedezi Jul si este urmat de alte sarbatori.

In America Latina se impodobeste...cactusul

Spaniolii si portughezii au introdus pomul de Craciun in America Latina, dar cum acolo nu exista conifere, sud americanii decoreaza cactusi, pini sau brazi din plastic.

In Jamaica se colinda in ritm de reggae

Colindele de Craciun in Jamaica sunt aceleasi melodii populare intalnite in lume (Jingle Bells, Holy Night, Silent Night etc.) dar mai multe colinde sunt cantate in ritm de raggae. Masa de Craciun cea mai importanta este pranzul. Ea include orez, pui, carne de bou si capra picanta si, mai rar, friptura de vita sau porc.